5 lucruri pentru care sunt recunoscatoare astazi, acum
Suntem grabiti, stresati, agitati, nemultumiti, frustrati si lista poate continua. Iar in acel amalgam de emotii, prin care trecem de multe ori fara sa le constientizam sau sa le traim pana la capat, nu mai avem timp sa fim recunoscatori. Si e pacat.
Putem sa ii fim recunoscatori divinitatii, Universului sau noua insine. Ideea este ca macar din cand in cand, sa ne oprim pentru a fi recunoscatori pentru lucrurile pe care le avem. Sa numim aceste lucruri, sa traim intens starea de multumire si recunostinta pentru ca le avem, apoi sa ne continuam ziua in mod normal.
Acest exercitiu este foarte util pentru ca ne scoate din starea de nemultumire in care deseori ne cufundam, ne ajuta sa constientizam ca e poate o zi rea, dar sigur nu e o viata rea, ne reda increderea in noi si ne incarca putin cu o stare de bine.
Atunci cand vrei multe si tinzi catre a avea multe: bani, case, masini, cariera, famiie, iubire, nu conteaza ce, daca nu reusesti sa le obtii in timp util, sau in timpul care ti se pare tie ca ar fi util ori potrivit, poti sa pici intr-o stare de nemultumire, in care ti se pare ca nimic nu merge bine, nu ai nimic din ce vrei, totul e greu, e rau, si lucrurile pe care ti le doresti se lasa mult prea mult asteptate.
Exercitiul asta rupe rutina, rupe sirul gandurilor negative si te duce pe un vibe mai pozitiv.
Gandeste-te o secunda la asta: iti mai amintesti ca intr-o zi ti-ar dorit sa fii cine esti acum, sau sa ai ce ai acum?
Traieste pe deplin multumirea faptului ca acum ai lucrurile alea pe care ti le-ai dorit. Si incarca-te cu siguranta ca daca acum ai ceea ce ti-ar dorit candva (o casa, o masina, un job, un sot, un copil… tu stii la ce ai visat), atunci e doar o chestiune de timp si poate de munca sa obtii ceea ce iti doresti acum.
5 lucruri pentru care sunt recunoscatoare astazi, acum
Hai sa facem impreuna acest exercitiu. Nu trebuie sa imi spui mie sau oricui altcuiva pentru ce esti recunoscator sau recunoscatoare. Spune-ti tie. Atat.
Sunt recunoscatoare pentru libertatea pe care o am.
Pot sa fiu cine vreau, cum vreau. Pot sa port fuste scurte sau blugi rupti, pot sa ma machiez strident sau deloc, sa merg cu parul desfacut, sa ma vopsesc roz in cap sau sa ma tund zero. Am optiuni nenumarate. Pot sa merg pe jos, cu metroul sau cu masina, pot sa lucrez de la birou sau de acasa, pot sa locuiesc in Bucuresti sau in Madrid, daca vreau. Pot sa fiu medic, pilot, inginer, sofer, orice. Pot sa votez. Sunt un om liber, mai liber decat oricare om ce a facut parte din generatiile anterioare mie. Si sunt recunoscatoare pentru asta.
Sunt recunoscatoare pentru ca sunt sanatoasa.
In anumite limite, da. Mai scartai si eu, pe ici, pe colo. Dar am o imunitate buna, un corp care stie sa lupte, niste muschi gata sa ma sustina in activitatile pe care le fac, si mai ales un creier functional, care mai da rateuri si mai uita zile de nastere sau de ce m-am dus pana la frigider, insa in rest functioneaza impecabil. Poate vi se pare putin, dar daca va ganditi mai bine, e totul.
Sunt recunoscatoare pentru ca am iubire.
Am oameni in jurul meu care ma iubesc. Putini, dar fideli. Nu as da calitatea pe cantitate, niciodata. Am doi catei care ma iubesc, fiecare in felul lui si fiecare este de nepretuit.
Si stiti cine ma mai iubeste pe mine? Eu. Sunt un fan infocat al meu, ma iubesc, ma respect, imi place, dom’ne, de mine.
Poate nu am iubire in modul conventional, aprobat de societate, adica nu am un sot. Dar iubirea nu trebuie sa fie conventionala. Trebuie doar sa fie.
Sunt recunoscatoare pentru ca stiu sa ma ridic.
Smecheria nu e sa nu cazi, asta nu poti evita. Toata lumea cade, dar cei castigati sunt cei care stiu sa se ridice.
Astazi am participat la un curs de dezvoltare personala si mi-a placut mult o chestie pe care am auzit-o: “E ok sa cazi, dar nu iti face casa acolo. Maxim un cort.“
Iar viata mi-a demonstrat ca desi au fost momente in care in cazut in prapastii atat de adanci, incat nici nu stiam unde se termina, am stiut de fiecare data sa ma ridic. Nu am asteptat sa vina cineva sa ma salveze, pur si simplu am cautat resurse in interiorul meu, mi-am construit o scara, si incet dar sigur, cate un pas pe zi, m-am ridicat.
Iar pentru asta ii sunt recunoscatoare Universului sau poate mamei, sau poate pur si simplu mie.
Sunt recunoscatoare pentru ca pot sa ajut.
Este o reala provocare sa ii ajut pe ceilalti pana la granita unde ma ranesc pe mine. Si uneori nu reusesc sa imi impun acea limita, pur si simplu trebuie sa iau ceva de la mine ca sa ii ajut pe ei. Cel mai des iau timp si somn. Doua lucruri pe care nu ti le mai da nimeni inapoi.
Asa ca, daca vreodata refuz sa ajut, este pentru ca am nevoie sa ma ajut si pe mine. Am nevoie de timp pentru mine, de somn, de relaxare, de hobby-uri etc.
Dar sunt recunoscatoare ca am acest har de a-i ajuta pe ceilalti, ca pot sa explic astfel incat informatia sa fie inteleasa, ca pot sa ma exprim astfel incat sa transmit ceea ce imi doresc. Si sper ca prin intermediul articolelor de acest gen, sa ajut cat mai multi oameni.
Nu am pretentia sa schimb vieti, dar daca am ajutat acolo, 0,0000001%, sunt multumita. Inseamna ca am facut ceva. Poate am venit cu raspunsul la o intrebare, poate ti-am recomandat o carte sau un film care ti-au raspuns la ceva sau poate am pus acea intrebare care te-a pus pe ganduri si te-a facut sa te gandesti.
Uneori, ma uit inapoi cu o urma de regret, recunosc, pentru ca nu am mers pe drumul asta de a ma face profesoara. Dar totusi cred ca sunt exact acolo unde trebuie, iar viata imi ofera alte sanse, poate mai bune, de a-i ajuta pe ceilalti.
Gaseste si tu 5 lucruri pentru care esti recunoscator
Mi-a fost greu sa ma opresc la cinci, recunosc. Si asta nu e pentru ca viata mea e perfecta, nici pe departe! Sau pentru ca am absolut tot ce mi-am dorit, nu! Nici pentru ca sunt aroganta sau autosuficienta, intr-un mod negativ.
Nu, mi-a fost greu sa ma opresc la cinci, pentru ca avem atatea lucruri pentru care sa fim recunoscatori. Eu, tu si noi toti. Sunt foarte multe lucruri.
Gandeste-te, doar: nu ar trebui sa fim recunoscatori pentru faptul ca soarele rasare in fiecare zi? Ca Pamantul inca se invarte, ca inca mai avem nori si sol fertil, rauri si oceane? Ca traim intr-o tara care nu se afla in razboi? Ca avem aer conditionat si calorifere sau centrala, ca avem telefoanele sau laptopurile de pe care citim asta? Ca avem parintii sau fratii in viata, prietenii aproape, ca avem posibilitatea de a alege dintre zeci sau sute de alimente ceea ce ne dorim sa mancam? Ca avem acces la informatie?
Si cate si mai cate…
Este nevoie doar sa ne oprim putin si sa ne gandim la ele, sa le constientizam.
Faptul ca suntem recunoscatori de anumite aspecte nu anuleaza ca suntem nemultumiti de altele. Sau invers. Si nici nu as vrea sa intelegeti eronat ca e rusinos sa te nemultumeasca anumite aspecte la viata ta sau sa iti doresti mai mult.
Acest exercitiu doar sparge putin rutina si ne face sa constientizam ca avem si lucruri bune. Si ca e bine sa ne bucuram de ele, sa ne incarcam cu emotia pozitiva a acestei bucurii, sa ne calibram pe un fagas mai pozitiv.
Acest exercitiu nu are nimic de a face cu celebra si extrem de toxica replica “hai lasa, nu te mai plange, altii nu au ce manca!”. Dar plange-te, te rog. Si eu ma plang mult, mai ales eu cu mine. Uneori eu cu urmaritorii de pe Insta, cei care au rabdare sa ma asculte.
Plange-te, daca simti nevoia. E nevoia ta si e importanta pentru tine. Dar incearca sa gasesti solutii pentru problemele de care te plangi, iar din cand in cand, uita de nemultumiri si fii recunoscator, tu cu tine, macar pentru cateva minute.
