Pauza.
Se spune ca e important sa iti depasesti limitele, dar eu personal cred ca uneori e bine sa ti le respecti. Si cred ca fiecare depasire vine cu un tribut: iti depasesti limitele, dar cu ce pret?
Atunci cand propria minte se simte ca un PC batran pe care ruleaza Windose 95, cu un Internet explorer ce are 17 tab-uri deschise si este in stare de Not responding, e un gest sanatos sa mai inchizi din tab-uri, sa rebootezi, reinstalezi, dezinstalezi si sa inchei cu un end process.
End now? Oh, da. Insist.
V-am dat shut down cu metaforele astea? Stati cu mine, ca explic.
De ce Pauza
Sunt obosita. Exact ca PC-ul despre care spuneam mai sus. M-am bagat in prea multe proiecte. Si a fost un exercitiu de sinceritate sa inteleg din care ma incarc si care ma consuma. Am ales sa pastrez acele proiecte care imi hranesc spiritul si imi dau energie, dar sa renunt la cele care imi hranesc ego-ul, dar in aceeasi masura ma frustreaza si ma consuma.
Ce am pastrat:
- blogul
- grupul de Facebook Pagini cu suflet
- Atinsa de magie
- Cateva colaborari care imi aduc beneficii reale, inclusiv financiare
- Paginile de FB si Insta
La ce am renuntat:
- Superblog
O sa mai scriu probabil 2-3 articole, dar nu mai particip la toate probele, cel putin nu editia asta.
Ce am adaugat:
- mai mult timp petrecut cu cei dragi
- odihna
Mai multa odihna. Chiar aveam nevoie.
Ca si in editiile trecute, si in editia asta mi s-a parut ca s-au intamplat niste nedreptati, pe undeva. Nu invinuiesc pe nimeni si nu am de gand sa intru in detalii.
Diferenta, insa, este ca de data asta, rezistenta mea la stress si la frustrare a fost mult mai mica. Si mi-am dat seama ca aici si acum, nu merita.
Poate maine, la primavara sau la anul, lucrurile vor sta altfel. Poate la un moment dat va merita. Dar nu acum.
Acum, tributul ar fi fost prea mare. Iar eu imi cunosc limitele si am ales sa mi le respect.
Asta sunt, atata pot la momentul asta.
Si, la o adica, aici si acum, nu am nevoie de o pozitie in clasament, o nota mare sau un premiu ca sa stiu cine sunt.
p.s.: am dat startul unui concurs fain, pe care il tot amanam de prin aprilie. Arunca un ochi aici sa vezi despre ce e vorba.
p.p.s: am terminat volumul 2 din Atinsa de magie si cel putin momentan, seria se incheie aici.
Buna, Ramona. Asta simt si eu, ca uneori nu trebuie sa-ti depasesti limitele, ci sa iesi din situatii care iti pun limite. La mine a fost o ultima incercare, dar mi-am dat seama ca nu este vorba despre mine. La fel ca si tine, prefer sa ma refugiez in lucrurile care imi aduc acel frumos sufletesc si cand trag linie sa stiu ca este “valoare adaugata”.
Succes cu proiectele tale si in tot ceea ce faci!
Zilele cat mai multe de frumos sufletesc!