Orașul ăsta supraaglomerat pare că a uitat că vine Paștele. Ne-am pierdut cu toții în griji și deadline-uri, într-un program rigid și un trafic sufocat. Dar atunci când vrem să ne întoarcem la tradițiile pe care le iubim, Făina Băneasa ne ajută să preparam mereu cele mai savuroase rețete.
La țară, pregătirile pentru Paște încep din a doua zi a săptămânii Patimilor, de luni (prima zi este duminica de Florii): se aerisește casa, se scutură covoarele și preșurile, se fac mici reparații și se dau cu var casele și pomii. Marți se spală geamurile și se face curățenie generală. Conform tradiției, Marţea Mare este ultima zi când se mai face muncă la câmp.
Miercurea este ziua în care la țară oamenii se spovedesc, iar joia se vopsesc ouăle. Vinerea se merge la Biserică și se trece pe sub masă, iar cei care pot, țin post negru. Sâmbăta Mare este ziua în care se sacrifică mielul și se fac ultimele pregătiri pentru Paște.
Însă la oraș, primele zile din săptămâna Patimilor trec fără să le sesizăm. Poate sunetul unui clopot, rătăcit în zarva orașului, ne mai amintește că în fiecare zi a acestei săptămâni se ține slujba de Denii, o slujbă cu o frumusețe și semnificație aparte.
Orașul nu mai știe că vine Paștele. Își amintește doar târziu, spre finalul săptămânii, când străzile încep să fie mai puțin aglomerate, metrourile pleacă aproape goale din stații la prima oră a dimineții, iar claxoanele nu mai străbat văzduhul cu furie, la ora de vârf.
Oamenii care trăiesc în orașe mari constată târziu și aproape cu stupoare că “aoleu, vine Paștele!” și atunci încep să se agite, să facă și cumpărături, și curățenie, și mâncare, toate în două zile sau poate într-o singură zi, depinde cât are fiecare liber de la job.
Ce să faci mai repede? Uneori timpul nu e de partea noastră, iar anumite tradiții trebuie reinterpretate, căci nu avem cum să le facem ca la carte.
E imposibil să aspiri, speli, scuturi, frămânți, coci, toci, ornezi, iar să coci, vopsești ouă și așa mai departe într-o singură zi. Prin urmare, de cele mai multe ori, alegem o scurtătură, care să ne ușureze munca și să reducă timpul pe care îl dedicăm acelei activități. O astfel de scurtătură – dar una delicioasă, promit – este Pasca Băneasa pe care am făcut-o eu. Este o pască modernă, reinterpretată, dar fină și absolut formidabilă.
Nu am timpul și uneori nici răbdarea să dospesc și să frământ cozonaci sau alte prăjituri de acest gen. Din punctul ăsta de vedere, cea mai prietenoasă e pâinea, la care dacă folosesc făină Băneasa și o drojdie bună, aproape că nu are nevoie de frământare; crește pe cont propriu, ca o pâine independentă ce e, perfect adaptată vremurilor noastre.
La pască în schimb… aici lucrurile par complicate. Dar această rețeta este foarte simplă și nu necesită frământare. Rezultatul va fi o pască bine crescută, aerată, dar foarte fină, care sigur va impresiona toți invitații.
Pasca reinterpretată cu Făina Băneasa
Am ales să coc această pască în forme individuale de silicon, puțin mai mari decât cele pentru brioșe. Cantitățile sunt pentru 5 forme. Dacă aveți mai mulți invitați, puteți să dublați cantitatea de ingrediente și să o coaceti într-o tavă rotundă, cu baza detașabilă.
Ingredientele pentru pasca reinterpretată sunt, după cum urmează:
- 150 grame brânză dulce de vaci, eu am folosit din aceea care se vinde vrac
- 100 grame cremă de brânză (soft cheese), varianta clasică, adică nu cu verdeață
- 25 grame Făină 000 Băneasa
- 40 grame zahăr
- un ou
- un praf de sare
- 20 grame stafide
- esență de vanilie sau zahăr vanilat
- unt pentru a unge formele sau tava.
Cum se prepară această pască reinterpretată
Prima dată, am aprins cuptorul și am uns formele cu unt, ca să le am pregătite.
Se separă oul, iar albusul se bate împreună cu praful de sare, folosind un mixer, mai întâi la viteză mică, apoi la viteză mai mare, până când, dacă întoarcem vasul cu susul în jos, spuma de albuș nu se deplasează deloc.
Recomandarea mea este să se bată într-un vas de plastic mai înalt, pentru că în primele secunde de mixare, o să sară peste tot.
Restul ingredientelor se amestecă separat, într-un castron. Pentru o omogenizare mai rapidă, gălbenușul se amestecă cu zahărul, apoi se pun ingredientele pe rând, ultimul fiind făina.
Eu am pus stafidele la final, când aluatul era deja în formele pentru copt, dar puteți la fel de bine să le adăugați după făină și să le integrați în compoziție.
Următorul pas necesită puțin mai multă răbdare, deoarece presupune încorporarea spumei de albuș în aluatul pe care îl avem. Se amestecă încet, de jos în sus, fără grabă. O amestecare rapidă face aerul să iasă din spuma de albuș, iar aluatul nostru nu va mai crește.
Vom obține un aluat omogen, pe care îl turnăm în forme sau tavă și îl dăm la cuptor, la foc mic spre mediu (150 de grade) pentru aproximativ 40 de minute.
Pasca trebuie să fie aurie, ușor rumenită la suprafață. Nu se face testul paiului, pentru că pasca noastră are multă brânză, care ne poate păcăli.
Se lasă minim o oră la răcit, apoi se scoate din forme și se pudrează cu zahăr.
Va ieși ceva… vis! O pască cu gust intens de brânză cremoasă și cu aromă de vanilie. Nu ai cum să îi reziști!
Iar partea cea mai bună este că nu are nevoie de frământare sau dospire. Nici de drojdie nu are nevoie. Este o rețetă simplă, care se prepară destul de repede, perfectă pentru persoanele care nu au prea mult timp la dispoziție să facă pregătirile pentru Paște, dar își doresc să aibă cel puțin un desert bun și savuros pe masă.
Trebuie să o încercați, va promit că veți fi impresionați. Iar în timpul liber care va rămâne după ce ați făcut prăjitura… va rog eu, amintiți-i orașului că vine Paștele!
Articolul “Vremurile trec, tradițiile rămân – Făina Băneasa ne ajută să le păstrăm și reinterpretăm” a fost scris pentru Spring SuperBlog 2023.
Sursa foto: arhiva personală
1 thought on “Vremurile trec, tradițiile rămân – Făina Băneasa ne ajută să le păstrăm și reinterpretăm”